marți, 17 martie 2009

Pumba 1

Ceasul (telefonul de fapt) suna cu o alarma enervanta.E ora 6 dimineata iar efectul berilor baute azinopate isi face efectul abia acum.Imi trebuie cateva minute sa ma dezmeticesc si sa reusesc sa-mi tarasc capul greu in dus. Totusi,ideea de a merge intr-o aventura iesita din comun ma face fericit si sa ignor repercusiunile unei nopti mult prea lungi.Am dormit doua ore. Ma imbrac repede si buimmac incerc sa-mi aduc aminte ce trebuie sa iau cu mine.Ceasul,portofelul,biletul,crew pass-ul si genta foto.Sper ca astea sa fie toate.Imi pun ochelarii de soare,incui cabina si ma indrept cu pasi grabiti spre gangway.E multa lume aici in asteptarea de a debarca pentru a vizita orasul Port Elizabeth.Dupa 10 minute am reusit sa ies.E lumina dar soarele nu a rasarit si e bine ca nu este inca foarte cald.In fata este o hala imensa spre care se indreapta toata lumea.Intru si eu si gasesc langa trei minivan-uri cativa ditre colegii mei de pahar din seara precedenta.Cu toate ca toti avem niste fete care exprima o lipsa acuta de somn combinata cu o transpiratie exagerata produsa de alcool atmosfera este buna.Incepem sa povestim ce s-a intamplat aseara dar in acelasi timp debitam si diferite scenarii despre ce s-ar putea intampla in decursul zilei ce va urma.Monstrii cu sapte capete,vanatori de tigri si confruntari unu la unu cu animale mai mult sau mai putin imaginare sunt cele mai intalnite subiecte de discutie.Intre timp a aparut si Steven (cruise director si organizator) care in fata cu lista celor 26 de „aventurieri” ne imparte rapid in cele trei minibus-uri.Pornim la drum si iesim repede din strazile intortocheate ale orasului ,intr-o autostrada larga flancata de garduri de sarma ce limiteaza proprietatile private.E putin ciudat pentru mine deoarece aici se circula pe partea stanga a drumului si distras cateodata de peisajul gen savana ce se intinde cat vezi cu ochii,ma sperii ,si mi se pare ca circulam pe contrasens iar masinile ce vin cu viteza din sens opus vor pune capat timpuriu „aventurii” noastre.Ma dezmeticesc si il intreb pe sofer ,destul de emotiv pentru ca sunt constient ca duhnesc foarte rau a alcool,cam cat facem pana acolo.Imi raspunde sec ca aproximativ o ora daca nu e aglomerat.Aglomerat?!?ma intreb eu in gand.Unde?Suntem pe o autostrada in Africa de Sud!!!In fine,ca un om nascut si crescut in Bucuresti ignor ce a spus amicul nostru „pilot” si continui sa-mi arunc privirea pe geam admirand peisajul ce-mi trece rapid prin fata ochilor.Dupa o ora de mers in care nu am intalnit nici un blocaj,semafor,alunecare de teren,meteorit cazut din ceruri sau accident masiv care sa ne incetinesaca avansarea JJJ trecem peste cateva dealuri apoi facem stanga pe un drum pietruit care ne aduce in fata unei porti mari de lemn flancata de doi pereti nu foarte inalti de piatra pe care se afla agatate pancarte cu insemnul „Pumba.Private game reserve”.Am ajuns!

va urma